În ultimele decenii, numărul persoanelor diagnosticate cu alergii și boli autoimune a crescut semnificativ, în special în țările dezvoltate. Pe lângă factorii genetici, cercetările actuale evidențiază un rol important al microbiotei intestinale în dezvoltarea și funcționarea sistemului imunitar.
Dezechilibrul microbiotei, determinat de utilizarea excesivă a antibioticelor, alimentația bogată în produse ultraprocesate și reducerea contactului cu mediul natural, poate influența modul în care organismul răspunde la alergeni și alți factori din mediu.
Ce este microbiota intestinală?
Microbiota intestinală reprezintă totalitatea bacteriilor, virusurilor și fungilor care trăiesc în intestin. Aceste microorganisme formează un ecosistem complex, implicat în numeroase procese esențiale pentru sănătate.
Printre rolurile sale principale se numără:
- digestia unor componente alimentare;
- sinteza anumitor vitamine;
- producerea acizilor grași cu lanț scurt;
- protejarea barierei intestinale;
- reglarea și dezvoltarea sistemului imunitar.
Cum influențează microbiota sistemul imunitar?
Încă din primele luni de viață, microbiota contribuie la „educarea” sistemului imunitar, ajutând organismul să distingă între microorganismele periculoase și substanțele inofensive.
Atunci când această diversitate este afectată, sistemul imunitar poate reacționa exagerat la factori precum polenul, praful, anumite alimente sau chiar propriile țesuturi, favorizând apariția alergiilor și a unor boli autoimune.
Ipoteza „Old Friends”
Mult timp, apariția alergiilor a fost explicată prin ipoteza igienei, conform căreia mediile excesiv de sterile reduc expunerea la microorganisme și împiedică dezvoltarea normală a sistemului imunitar.
Astăzi, această teorie este completată de ipoteza „Old Friends”, care sugerează că problema nu este lipsa infecțiilor, ci pierderea contactului cu microorganismele benefice alături de care omul a evoluat de-a lungul timpului.
Aceste microorganisme contribuie la dezvoltarea limfocitelor T reglatoare și la menținerea toleranței imunologice, reducând riscul reacțiilor inflamatorii excesive.
Antibioticele și microbiota
Antibioticele reprezintă un tratament indispensabil în numeroase infecții bacteriene. Totuși, utilizarea lor repetată sau nejustificată poate afecta diversitatea microbiotei intestinale.
Numeroase studii au asociat administrarea frecventă de antibiotice, în special în copilărie, cu un risc mai mare de:
- astm bronșic;
- dermatită atopică;
- alergii alimentare;
- unele boli autoimune.
De aceea, antibioticele trebuie utilizate doar la recomandarea medicului și doar atunci când sunt indicate.
Alimentația influențează microbiota
Compoziția microbiotei este influențată zilnic de alimentație.
O dietă bogată în fibre și alimente vegetale susține dezvoltarea bacteriilor benefice, în timp ce consumul excesiv de produse ultraprocesate, zahăr și grăsimi saturate poate reduce diversitatea microbiotei.
Cum putem susține o microbiotă sănătoasă?
Specialiștii recomandă:
- consum zilnic de legume și fructe;
- cereale integrale și leguminoase;
- alimente fermentate, precum iaurtul, chefirul și varza murată;
- limitarea alimentelor ultraprocesate;
- utilizarea responsabilă a antibioticelor;
- petrecerea timpului în natură și menținerea unui stil de viață activ.
Deși cercetările continuă, există dovezi solide că menținerea unei microbiote diverse reprezintă un element important al medicinei preventive.
Un stil de viață sănătos și o alimentație echilibrată pot contribui la susținerea funcției imunitare și la reducerea riscului de alergii și boli inflamatorii cronice.
Microbiota intestinală nu influențează doar digestia, ci și modul în care sistemul imunitar învață să răspundă echilibrat la mediul înconjurător. Protejarea diversității acesteia reprezintă o investiție importantă în sănătatea pe termen lung.
Autor: Dr. Adina Trandafir
