În ultima vreme observăm tot mai frecvent în verile de foc alternanțe rapide între caniculă, furtuni violente, scăderi bruște de temperatură și modificări importante ale presiunii atmosferice. Aceste schimbări meteorologice nu produc doar disconfort, ci pot avea efecte reale asupra organismului, în special la persoanele vârstnice și la cele care suferă de boli cardiovasculare, respiratorii sau alte afecțiuni cronice.
Mulți oameni spun că „simt vremea în oase” sau că înaintea unei furtuni apar dureri de cap, amețeli, palpitații ori o stare accentuată de oboseală. Deși aceste afirmații au fost privite mult timp cu scepticism, cercetările din ultimii ani arată că variațiile rapide ale temperaturii, umidității și presiunii atmosferice pot influența modul în care organismul își menține echilibrul.
Corpul uman depune un efort permanent pentru a-și păstra temperatura internă constantă. În timpul caniculei, vasele de sânge se dilată pentru a elimina căldura, iar transpirația crește pentru răcirea organismului. În schimb, atunci când o furtună determină o răcire rapidă a aerului, organismul trebuie să se adapteze într-un timp foarte scurt prin modificări ale circulației și ale activității sistemului nervos autonom.
Aceste mecanisme sunt, în general, bine tolerate de persoanele sănătoase. Însă la cei cu hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, boală coronariană, tulburări de ritm cardiac sau boli pulmonare, adaptarea poate fi mai dificilă și poate favoriza apariția unor simptome.
Cele mai frecvente manifestări raportate în perioadele cu schimbări meteorologice bruște sunt palpitațiile, oscilațiile tensiunii arteriale, senzația de lipsă de aer, durerile de cap, amețelile, oboseala accentuată și tulburările de somn. Nu orice simptom este cauzat direct de vreme, însă schimbările climatice pot reprezenta un factor declanșator la persoanele susceptibile.
Furtunile sunt adesea însoțite și de modificări importante ale calității aerului. Înaintea ploilor puternice poate crește concentrația de polen și particule fine, iar vântul poate mobiliza praf și alergeni. Aceste fenomene pot agrava simptomele persoanelor cu astm bronșic, alergii sau alte afecțiuni respiratorii și pot contribui indirect la creșterea stresului asupra sistemului cardiovascular.
Un alt aspect important îl reprezintă efectele psihologice ale fenomenelor meteorologice extreme. Furtunile violente, descărcările electrice și schimbările bruște de lumină și presiune atmosferică pot genera anxietate, iar stresul determină creșterea secreției de adrenalină. Aceasta poate accelera ritmul cardiac și poate determina creșterea temporară a tensiunii arteriale, explicând de ce unele persoane percep mai intens palpitațiile în astfel de momente.
Persoanele cele mai vulnerabile sunt vârstnicii, pacienții cu boli cardiovasculare, cei cu boli pulmonare cronice, persoanele cu diabet zaharat și pacienții aflați în recuperare după un eveniment cardiovascular.
Schimbările meteorologice fac parte din viața de zi cu zi, însă impactul lor asupra sănătății poate fi redus prin măsuri simple de prevenție. Informarea, monitorizarea stării de sănătate și adoptarea unor obiceiuri adaptate condițiilor meteo reprezintă cele mai bune instrumente pentru a traversa în siguranță perioadele cu vreme extremă. Prevenția începe întotdeauna cu atenția acordată propriului organism.
Autor: Dr. Ștefan Busnatu
